- refulá
- vb., ind. prez. 1 sg. refuléz, 3 sg. şi pl. refuleázã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
refula — REFULÁ, refulez, vb. I. tranz. 1. A respinge, a înăbuşi din domeniul conştientului în subconştient imagini, dorinţe, reprezentări, idei sau tendinţe neplăcute, care contrazic conştiinţa morală a individului. 2. (tehn.) A deplasa sau a împinge, cu … Dicționar Român
refulare — REFULÁRE, refulări, s.f. Acţiunea de a refula şi rezultatul ei. – v. refula. Trimis de Joseph, 13.05.2004. Sursa: DEX 98 REFULÁRE s. v. îndesare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime refuláre s. f., g. d. art. refulării; … Dicționar Român
refulat — REFULÁT, Ă refulaţi, te, adj., s.m. şi f. 1. adj. (Despre imagini, tendinţe, instincte, impulsuri etc.) Deplasat, căzut, respins, în subconştient. 2. s.m. şi f. Persoană care îşi refulează (1) dorinţele, instinctele, impulsurile etc. – v. refula … Dicționar Român
defula — DEFULÁ, defulez, vb. I. tranz. (psih.) A da curs liber ideilor sau tendinţelor refulate (refula) în subconştient. ♦ (fam.) A şi descărca sufletul. – Din fr. défouler. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 defulá vb., ind … Dicționar Român
pompa — POMPÁ, pompez, vb. I. tranz. A împinge sau a aspira un fluid cu ajutorul unei pompe1. ♢ expr. A pompa (de undeva) bani = a obţine, a stoarce (de undeva) bani fără încetare. ♦ fig. (fam.) A stărui, a interveni cu insistenţă pe lângă cineva pentru… … Dicționar Român
respinge — RESPÍNGE, resping, vb. III. tranz. 1. A refuza, a nu admite, a nu accepta. 2. A îndepărta de la sine, a da la o parte. ♦ A arunca înapoi. 3. A ţine piept unui atac armat, a sili pe duşman să se retragă. 4. fig. A înăbuşi un sentiment, o pornire.… … Dicționar Român